miercuri, 30 octombrie 2013

Maseaua de minte

Maseaua de minte  
Viata fara masele de minte e mai frumoasa
Acest post e pentru toti nefericitii care urmeaza sa-si scoata o masea de minte. Sper sa le dea curaj si sa se duca cu inima usoara la dentist
Cand m-am trezit nu stiam ce m-a lovit. Pe mine niciodata nu m-a durut nimic atat de crunt. Groaznic,efectiv groaznic.
Dacă sunteţi printre 35% din oamenii cărora nu le creşte niciodată vreo măsea de minte, mergeţi şi beţi o sampanie, bateţi-vă pe spate ca şi cum aţi scăpat de-o mare pacoste! Eu n-am avut aşa noroc! Mie mi-au crescut, cuminţi toate. Au apărut dureros şi, se pare, doresc sa dispară şi mai dureros, de parcă ar fi un campionat în sensul ăsta!
Bun...... găsit cabinet, hai pe scaun, deci, da, extracţie. Să facem o anestezie, a amorţit? Nu. Două… A amorţit? Nu! … Trei… Dar acum? Parcă. I s-a părut că acest parcă era suficient, aşa că a purces la extracţie. Dar măseaua nu dorea să mă părăsească, nu voia şi pace! 
Dupa vreo 15 minute se spala pe maini si ma anunta ca totul s-a terminat. Avea o radacina de toata frumusetea, lunga si intacta. La final mi-a arătat-o. Rădăcina era de trei ori mai lunga decât măseaua propriu zisă, îmbărligata şi, pe o laterală, se vedea o mică porţiune de os - probabil fusese extrem, teribil de bine înfiptă în mandibulă Pacat ca se cariase jumatate la suprafata si-mi facea viata un calvar. 
Până la urmă extracţia s-a întâmplat, chiar atunci, chiar pe acel scaun, cu medicul transpirat de la efort :))

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu